J’aime alors contempler le ciel, avoir l’impression de m’envoler vers les nuages qui passent, puis s’effacent dans le bleu d’une mer sans fin
Şi câteodată avem nevoie să rătăcim pe un cer, iar pentru asta avem nevoie de un cer pe care să rătăcim, unul care să poată cu adevărat purta numele ăsta, un cer întins, ca un cearşaf albastru peste nisip, peste mare, peste briza de dimineaţă cu pescăruşi şi fire de lumină printre gene, peste valuri cu parfum sărat şi tumult viu, neîncetat, ca o dulce agonie a unor cuvinte nerostite de la începutul lumii. Un cer străpuns de un soare ca-n vara aia de 2002 şi scăldat de o mare cu parfum de acasă. Iar atunci să devenim una cu valurile, una cu norii, una cu orizontul, şi purtaţi pe chemările pescăruşilor să ajungem să descoperim adevărata adâncime a cerului, adevărata înălţime a mării, să ne scufundăm în cer, să înotăm pe fuioare de nor, să facem piruete peste valuri şi să nu ne dăm niciodată, niciodată drumul.
Iar apoi să râdem cu soare în ochi şi nisip printre gene.
inspiré par Alcest
