Re-abilitare
Liceul meu a primit astăzi un cadou în avans de 1 aprilie. Să fie într-un ceas bun!
Pentru cine nu cunoaşte, lucrările de reabilitare a infrastructurii educaţionale trebuiau să înceapă încă de pe-acum 2, 3 ani numai din câte ştiu eu, dar bănuiesc că sub ameninţarea asta au căzut multe generaţii dinaintea mea. Printre noi ăsta ajunsese deja subiectul preferat de făcut glume. Muncitorii au apărut în peisaj încă de săptămâna trecută, când puteau fi văzuţi lucrând cu spor la reabilitarea infrastructurii unor sticle de Unirea şi Săniuţa, cu mici pauze în care mai încingeau o miuţă cu elevii mai prietenoşi. Să-i înţelegem, sunt şi ei oameni. În ritmul ăsta, hai că în vreo douăj’ de ani e gata. Până atunci nu ne rămâne decât să urmăm sfatul profei de informatică: în caz de cutremur, luăm unităţile calculatoarelor între picioare şi fugim. La urma urmei, cât de grei pot fi 80 de Gb?
Îmi place totuşi că atât termenul de execuţie al lucrării cât şi numărul autorizaţiei de construcţie sunt puse la vedere, să ştie toată lumea.
Eh, dar hai că în douăj’ de ani…
March 27th, 2007 at 9:54 pm
Inca esti la licei? wow…
La cum scrii, nu as fi ghicit.